Ne putem imagina destul de ușor cum intestinul și creierul comunică între ele (Figura 1), funcționând ca un fel de „rețea biologică de mesagerie instantanee”. De exemplu, atunci când ai o durere de cap și iei un medicament, acesta ajunge în stomac, se descompune în intestin, iar substanțele active intră în circulația sanguină și sunt transportate până la creier. Acolo, ele reduc inflamația și relaxează vasele de sânge tensionate, iar durerea dispare treptat. În același mod, substanțele produse de intestin pot influența creierul, iar cele generate de creier pot afecta funcționarea intestinului. Practic, această comunicare funcționează în ambele direcții.
Figura 1. Axa intestin-creier: o rețea de comunicare bidirecțională
Sistemul nervos central produce neurotransmițători esențiali, precum dopamina, serotonina și acetilcolina, care joacă un rol crucial în reglarea stării emoționale. De exemplu, serotonina, cunoscută pentru efectul său asupra dispoziției, este deficitară în creierul persoanelor anxioase și depresive. Mai mult decât atât, această substanță are un rol esențial în menținerea echilibrului dintre intestin și creier. De fapt, peste 90% din receptorii de serotonină se află în intestin, ceea ce demonstrează legătura strânsă dintre digestie și starea noastră emoțională.
Acetilcolina este un neurotransmițător esențial, implicat în controlul mișcărilor și al funcțiilor vitale precum respirația. Organismul o produce folosind colina, un nutrient esențial prezent în alimente precum gălbenușul de ou, leguminoasele și semințele. Deși rolul său în coordonarea mișcărilor musculare este bine înțeles, efectele acetilcolinei asupra creierului și sistemului nervos central rămân încă un domeniu de cercetare activ. Un factor-cheie în interacțiunea dintre intestin și creier este microbiomul intestinal, un ecosistem vast de microorganisme care trăiesc în tractul nostru digestiv. Intestinul oferă un mediu propice acestor bacterii, iar ele în schimb, îndeplinesc funcții esențiale pentru sănătatea noastră. Microbiomul conține o diversitate impresionantă de bacterii, ajungând până la 1000 de specii bacteriene diferite, deși majoritatea aparțin încrengăturilor Firmicutes și Bacteroidetes, care reprezintă aproximativ 75% din totalul lor. Deși multe dintre aceste bacterii sunt benefice, este inevitabil ca printre ele să existe și unele mai puțin prietenoase. Microorganismele bune au o influență profundă asupra sănătății mintale, deoarece produc neurotransmițători precum dopamina, serotonina și GABA (acid gama-aminobutiric) substanțe chimice esențiale pentru reglarea dispoziției. Când echilibrul microbiomului este perturbat, producția acestor neurotransmițători poate scădea, afectând negativ starea de bine. În același timp, stresul psihologic poate modifica rapid compoziția microbiomului. Cercetările arată că doar două ore de stres intens sunt suficiente pentru a altera semnificativ populațiile bacteriene intestinale. Spre exemplu, stresul poate reduce numărul bacteriilor benefice, cum este Lactobacillus, ceea ce ne face mai vulnerabili la infecții și inflamații.
Comunicarea dintre intestin și creier funcționează în ambele sensuri. Dacă bacteriile intestinale pot influența starea noastră psihică, și creierul poate afecta microbiomul intestinal. De aceea, atunci când suntem stresați sau emoțional epuizați, simțim adesea nevoia de alimente care ne oferă confort; precum ciocolata, înghețata sau chipsurile. Acest mecanism are o explicație biochimică: stresul și depresia sunt asociate cu niveluri scăzute de dopamină și serotonină, iar consumul de alimente dulci sau sărate poate stimula temporar producția de dopamină, oferind o senzație de plăcere. Totuși, acest efect este de scurtă durată, iar consumul excesiv de zahăr și alimente ultraprocesate poate agrava simptomele depresiei, creând un cerc vicios. Vom explora acest subiect mai detaliat în capitolul dedicat zahărului.
Pe de altă parte, nu toți oamenii reacționează la stres în același mod. Pentru unii, depresia și anxietatea pot duce la pierderea apetitului, în timp ce pentru alții, ele pot declanșa un consum excesiv de alimente. Oricare ar fi situația, există o veste bună: anumite alimente pot susține sănătatea mintală datorită interacțiunii dintre microbiom și neurotransmițători. Ceea ce consumăm influențează tipul de bacterii care prosperă în intestin. Atunci când aceste alimente sunt digerate și fermentate de microbiom, ele generează substanțe care influențează neurotransmițătorii esențiali, precum serotonina, dopamina și GABA. Aceste substanțe ajung la creier prin intermediul nervului vag, influențând direct modul în care ne simțim și gândim.
Unele alimente sprijină înmulțirea bacteriilor benefice, în timp ce altele pot inhiba această creștere. O dietă dezechilibrată poate reduce diversitatea bacteriană din intestin, declanșând o serie de efecte negative asupra sănătății. În plus, alimentația poate influența mesajele pe care aceste bacterii le transmit din intestin către creier prin nervul vag, semnale care pot avea un impact asupra ta, făcându-te să te simți fie mai puțin deprimat, fie epuizat sau, din contră, mai motivat și energizat.